Raze X

Raze X

Artistul Hugh Turvey demonstreaza ca florile sunt la fel de frumoase si in interior, precum arata la suprafata. Si asta printr-o creatie mai putin obisnuita - o sedinta foto cu raze-X asupra a numeroase flori.

Cercetătorii de la un laborator finanţat de Departamentul American al Energiei au conceput cel mai puternic laser cu raze X din lume, LCLS, capabil să aducă o folie de aluminiu la temperatura de 2 milioane de grade Celsius, transformând-o astfel în plasmă solidă. Graţie acestui laser, oamenii de ştiinţă sunt cu un pas mai aproape de înţelegerea proceselor ce au loc în centrul stelelor şi a planetelor gigant. De asemenea, acest instrument va fi folosit în cadrul unor experimente care vor simula procesul de fuziune ce are loc în interiorul Soarelui.

Cu ajutorul primului laser din lume cu electroni liberi care produce raze X dure, oamenii de ştiinţă au dovedit că fotografierea unui virus este posibilă: particula virală respectivă trebuie să rămână neclintită doar pentru câteva fracţiuni dintr-o miliardime de secundă, suficient pentru a-i fi recreată structura.

În laborator, razele X se pot obtine în tuburi electronice vidate, în care electronii emisi de un catod incandescent sunt accelerati de câmpul electric dintre catod si anod (anticatod). Electronii cu viteză mare ciocnesc anticatodul care emite radiatii X. Electronii rapizi care ciocnesc anticatodul interactionează cu atomii acestuia în două moduri: Electronii, având viteză mare, trec prin învelisul de electroni al atomilor anticatodului si se apropie de nucleu. Nucleul, fiind pozitiv, îi deviază de la directia lor initială. Când electronii se îndepartează de nucleu, ei sunt frânati de câmpul electric al nucleului; în acest proces se emit radiatii X. La trecerea prin învelisul de electroni al atomilor anticatodului, electronii rapizi pot ciocni electronii atomilor acestuia. În urma ciocnirii, un electron de pe un strat interior (de exemplu de pe stratul K) poate fi dislocat. Locul rămas vacant este ocupat de un electron aflat pe straturile următoare (de exemplu de pe straturile L, M sau N). Rearanjarea electronilor atomilor anticatodului este însotită de emisia radiatiilor X.

Conform rezultatelor, aparatul Röntgen (sau Roentgen) este realizarea stiintifica cu cel mai mare impact. Radiatiile X, care au la baza raze X, constituie o forma de radiatii electromagnetice de inalta intensitate. Acestea pot penetra obiectele solide, ceea ce face ca plaja de utilizare sa fie foarte larga, de la medicina si arheologie pana la astronomie.Fizicianul german Conrad Rontgen este cel care a descoperit noul tip de raze, pe care l-a denumit X, tocmai pentru a marca natura sa necunoscuta. Realizarile sale i-au adus premiul Nobel pentru Fizica in anul 1901.