Plantele carnivore

In Glogpedia

by andradaioana
Last updated 8 years ago

Discipline:
Science
Subject:
Botany
Grade:
10

Toggle fullscreen Print glog
Plantele carnivore

Plantele Carnivore

Aceste plante traiesc in locuri unde solul este sarac in substante nutritive, fiind nevoite sa supravietuiasca printr-o strategie unica in lumea plantelor: capturarea animalelor vi pe care le consuma

Sunt grupate in sase familii, care cuprind 450 de specii, putand fi gasite in toate partile Globului.

Ca o dovadă supremă de adaptabilitate, precizez că plantele carnivore şi-au perfecţionat metodele de a păcăli insectele să vină în preajma lor pentru a fi mai uşor capturate.

Toate aceste specii au doar cinci tipuri de a-şi captura hrana: capcana ulcior, capcana plesnitoare, capcana adezivă, capcana veziculară, capcana-varsa.

Cea mai mare parte a insectelor este de obicei atrasă de coloraţia marginilor şi a pereţilor interni, iar altele, de seva dulce îmbibată cu substanţe narcotice, ce ameţesc insecta.

Nepenthes a suferit modificări la nivelul frunzei. Peţiolul (codiţa) s-a transformat într-un soi de urnă, ce este acoperit de frunza propriu-zisă. Această cutie mortală pentru gâze se umple cu apă de ploaie în care sunt dizolvate enzimele plantei. Lichidul format astfel este foarte dulce şi atrage ca un magnet amărâtele insecte. Acestea se reped să bea şi pică într-o capcană din care nu mai pot ieşi.

În România există plante carnivore, cea mai cunoscută dintre ele fiind roua cerului Cu un apetit deosebit de dezvoltat, cam 50 de insecte pe an, roua cerului poate fi uşor recunoscută după frunze, ce au pe suprafaţa lor numeroşi peri glandulariAceştia secretă substanţe lipicioase, ce se adună sub formă de picături strălucitoare de rouă. O insectă ce se aşază pe o frunză a acestei plante se lipeşte de sucul perilor. În încercarea de a se elibera, gâza face mişcări haotice, prin care se lipeşte şi mai mult de aceşti peri şi… se sufocă.

Dionea are nişte frunze cu terminaţii în forme de spini, dispuse pe marginea limbului. Nervura principală este sensibilă la orice atingere şi se pliază imediat. Astfel, orice insectă ce ajunge pe nervură este „înghiţită”

Drosera are pe frunze niște perişori ce au în vârf picături de lichid lipicios. Acestea atrag insectele, care, odată ajunse pe frunze, rămân imobilizate. Apoi, perişorii „atacă” insecta, ce este „dizolvată” de enzimele deosebit de puternice. Şi planta se hrăneşte.


Tags

Comments

    There are no comments for this Glog.